Dacă aş începe postarea asta cu precizarea că sunt student la Comunicare, v-aş da un punct de plecare greşit. Facem, deci, abstracţie de lucrul ăsta. Vorbesc cu voi, puţinii mei blogcititori, pe majoritatea vă ştiu, mă ştiţi. Vă ştiţi, mă ştiu. Mă cunosc îndeajuns încât să nu mă hazardez, cum făceam odinioară, să nu mă hiperventilez înspre inducerea unor gânduri aiurea. Aiurea, adică aşa cum am întâlnit eu. Pe net, vorba aia, suntem dracului în secolul 21 încă de pe când eram un puşti. Acum, în secolul 21 la 21 de ani, am întâlnit pe net. M-am întâlnit şi pe bune cu. Marele test al comunicării, oameni buni, nu l-a trecut. Cu toate că era unul miiiic, unul mic de tot. "Cine deschide toate porţile, le poate închide pe toate", ştiu eu de undeva.
Scrie, Aristoane, lasă-l pe Apollo să doarmă.. ce trebuia să fie Apollo, şi ce-a ajuns... fac ceva pe kiturile lor de evacuare :))
