luni, 4 iunie 2012

SENTIMENT SUPREM




Împroșc cu putere pe oricine-mi cade în cale
ca un înger decăzut din drepturi și venit în oase reale.
Le redau înapoi savoarea, paloarea dispare,
dar ei nu îmi mulțumesc, nici nu mă blesteamă tare,
nici nu mă atacă, nu se declară nici superiori,
nici viceversa, ei sunt fericiți că și-au primit partea
înmulțită de o mie de ori, adică
ce-i al lor de drept, lucruri de gîndire comună
pe când eu sunt mai altruist decât în sine-o faptă
bună.

Uneori, lucrurile imi scapa de sub control
si nu ma mai uit in visterie, sunt in continua reverie,
si scot din inima o mie de energii si le pulverizez in gol,
in campuri electrostatice vii si asa le impart la lume, stii ?
Nu ma observa nimeni niciodata,
intr-una eu improsc si nu sunt observat.
Un fel de efect fara de cauza exista din cauza mea
si a actiunilor mele conjugat.
Si e simpla si convingatoare ignoranta aceasta.

Mai am si alte ganduri, alte aspiratii,
Fierbinte mi-e teasta,
alte idei geniale si nu numai, insa acum
am o misiune dreapta, dorita de mine de mult
in fraiele cotidiene, in franele existentiale,
in sensurile materiei si ale antimateriei
Un cavaler al evenimentelor necunoscute,
un mercenar orb si cosmopolit.
Un setat in a face lumina pe bune,
sub orice forma si peste orice continut.

Ascultand cantece mai intai jucate cu talpile
in tarani necunoscute, apoi reluate profesionist
de nemarginite ori, fara pauza si fara sfarsituri ;
un moment culminant gasea loc incipitului,
niciodata deznodamantului. Inconjurat sunt
de aceste caracteristici, si nici ca voi a le schimba,
nici ca vor a fi inlocuite cu-altceva,

E un comportament tacit, al ambelor părți.
Atitudini incoștiente, însă. Numai eu sunt în stare să pricep,
Să fac și să dezleg acest gen de legământuri și de hârti.
Dar portavocea mi-e departe si eu n-am plamani in piept. / x2 /

Silvian David, 22 mai 2012