luni, 27 iunie 2011

1st. LMA tata; RIP Michael Jackson; RIP Peter Falk also, cu toate că alaltăieri

  Dacă putem noi vreodată să ne bucurăm pe deplin atunci când cineva se naşte printre noi. Mai ales dacă nu-l cunoaştem :))  Oameni buni, n-am să pomenesc de nimeni aflat în titlu; nu-mi stă firea, pe blog. sau, mai simplu, poate şi mai exact, pur şi simplu nu vreau. Totuşi, îl voi pomeni pe Michael Jackson în a doua postare, când voi vorbi de From above.

Versuri. Sunt puţine, rău, răăău, deci le pun pe blog:

ninge  cu  ziduri  şi  fulgii  se  sparg
în  ploi  de  cărămizi
iei  una  de  jos
şi  cu  ea  mă  ucizi

Ceva trist. Din punctul e vedere al meu şi nu numai al meu: traseul 1. Că e D, că e C, ceva nu merge, că, de!, aşa e în România via Ploieşti. Niciodată traseul ăsta nu pleacă la timp, ci mereu mai devreme. Cu un minut, cu două, uneori şi cu 7apte minute mai devreme. Te vede că alergi spre el, fiind la maxim 50 m distanţă, totuşi închide uşile şi fuge, mai repede ca tine. Logic, el e autobuz, tu eşti un simplu călător muritor. Şi cum se face că de multe ori vine o baragladină de-aia gen senzaţii tari anii '70, ca să te poţi duce mai zdruncinat, deci mai cu chef, la muncă.

Sincer, nu mai pot să tac. Mai am 4 luni şi fac 22, şi mă gândesc la Jacques Yolo, care zicea, într-o piesă marca Zale (declaraţie de avere, cu Pavel Stratan), "Declar c-am doi lobi sub cortex / 32 de dinţi / 23 de ani în spate / nu mai poţi să mă minţi". Despre ceea ce vreau să spun deci nu mai pot să tac voi relata în cea de-a treia postare.

Întârzii puţin cu postatul din cauză că ieri toată ziua am ascultat Michael Jackson şi m-am uitat la un film, azi toată ziua am cules vişine şi m-am uitat la un film dar la naiba azi e deja mâine pentru că e trecut de 12 ;))

Pe 8 iulie voi deveni, cum s-ar zice, licenţiat. Dar nu face nimic, urmează masterul.Mister Master-ul.

Încetez cu joaca. La culcare, maine servici(u)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu