Vorbeam ieri, deci, despre M Hoo:
Şi azi mă gândesc la viaţă. La timp. La faptul că Einstein a zis că timpul există pentru ca toate lucrurile să nu se întâmple în acelaşi timp. Aşa imi rememorez, fugitiv, toate serile live şi concertele la care am fost, la care am dansat, ţipat, răguşit, îmbrâncit (nu sunt huligan, îmbrânceala e pogo-ul, moşeala) etc. Nopţile albe, lichidele amare sau dulci, tot, tot, absolut tot. E fain, dar şi înfricoşător, oarecum, câtă diversitate şi intensitate zace într-un singur om, sau în oameni, sau în muzici, sau în vibraţii ale aerului, e fain, dar şi puţin înfricoşător, să vezi lista lungă formată în mai puţin de-un sfert de secol de viaţă. "N-am timp, n-am timp". Ba ai timp. Dar nu îl deţii. Nu te deţine nici el pe tine. ....................j.a.m.m.i.n.'............................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu